Program de educatie parentala si mentorat pentru familie

Prin intermediul acestei activitati parintii vor fi informati asupra importantei educatiei in viata copiilor lor incepand de la cele mai mici varste, vor intelege importanta invatamantului prescolar in dezvoltarea armonioasa a copiilor si integrarea lor ulterioara in invatamantul primar.

 

 

 

 

 

PLAN DE MĂSURI
pentru limitarea absenteismului şi abandonului şcolar
în anul şcolar 2022-2023

 

           Absenteismul este o problemă socială caracterizată prin conduită evazionistă, cronică,
care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară.
Fuga de la ore este o problemă predominant emoţională (conduită de tip evazionist, oformă de evadare fizică şi psihologică din situaţia percepută ca traumatizantă).
Absenteismul poate fi o formă de manifestare a devianţei şcolare (semnal tardiv al
existenţei unor probleme).
Poate semnala şi reducerea ataşamentului şi a integrării, identificare scăzută cu obiectivele şi aspiraţiile grupului de elevi.
Studiile de specialitate indică următoarele tipuri de absenteism:
• absenteism selectiv (fuga de la şcoală este frecventă la o singură disciplină sau doar la câteva discipline)
• absenteism generalizat (fuga de la şcoală este frecventă şi generalizată, prefigurează abandonul şcolar)
• căutarea singurătăţii (reacţie la tensiunea puternică intra- sau interpersonală)
• dorinţa de a fi cu partenerul (la adolescenţi)
• dorinţa de apartenenţă la grup (,,ritualuri de iniţiere’’)
• atitudine defensivă faţă de autoritatea unui sistem
Semnificaţiile psihosociale ale fugii de la şcoală sunt funcţia de separare sau de individualizare, mai ales la adolescenţi.
Pentru a putea lua măsurile optime de prevenire a absenteismului, care este de altfel primul pas spre abandonul şcolar este necesară cunoaşterea cauzelor care pot genera în rândul elevilor acest fenomen:
1. Cauze care ţin de personalitatea şi starea de sănătate a elevului: motivaţie şcolară scăzută, lipsă de interes, încredere scăzută în educaţia şcolară, oboseală, anxietate, autoeficacitate scăzută, imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate, abilităţi sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere făcută de alţii (reacţie la presiunea exercitată de dorinţele adulţilor)
2. Cauze care ţin de familie, condiţiile socio-economice ale familie: sărăcia, stil parental indiferent, neglijent, familii dizarmonice, părinţi foarte ocupaţi sau plecaţi în străinătate
3. Cauze care ţin de contextul şcolar specific (inclusiv relaţia profesor-elev): presiunea grupului, supraîncărcarea şcolară, comunicarea defectuasă elev-profesor (ironizarea, umilirea elevului) evaluarea subiectivă, frica de evaluare, conflict cu colegii, practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate între aspiraţiile, trebuinţele de învăţare şi oferta educaţională a şcolii; formă de apărare –
împotriva disciplinei excesiv de rigidă şi severă, politici proabsenteiste ale şcolii la elevii din clasele terminale foarte importantă este şi variabila vârstă.
La elevii noştri fuga de la ore este rezultatul unei opţiuni (proces de deliberare, luare a deciziei); cauzele pot fi: frica de evaluare, de eşec, fobia / anxietatea socială (frecventă în perioada adolescenţei, manifestată prin anxietate faţă de situaţia de a fi observat de colegi, teama de a vorbi în public, teama de a interacţiona cu persoane de sex opus, teama de critică, stimă de sine scăzută), teama de pedeapsă, teama de pierdere a statutului în grup
Riscurile fugii de la şcoală sunt depresia, consum de toxice legale şi ilegale, acte delictuale, abandon şcolar.
În scopul prevenirii şi combaterii acestui fenomen în şcoala noastră se vor lua
următoarele măsuri:
1) Achiziţionarea şi distribuirea fiecărei clase a unui caiet de monitorizare a absenţelor;
2) Zilnic elevul de serviciu sau şeful clasei va realiza un tabel cu următoarea rubricatură:
Nr. crt., Ora, Disciplina, Absenţi de zi, Absenţi la oră, Semnătura profesorului;
3) Elevul de serviciu sau şeful clasei va prezenta profesorului la începutul orei caietul de
evidenţă a absenţilor pentru a consemna absenţii în catalog şi a semna rubrica cu semnătura profesorului;
4) Dirigintele şi profesorii clasei vor monitoriza elevii care absentează frecvent de la
disciplina lor sau de la clasă;
5) Săptămânal dirigintele clasei va motiva în baza dovezilor absenţele elevilor, din clasele pe care le coordonează, conform cu ROI al şcolii;
6) Adeverinţele medicale vor fi vizate de medicul şcolar Burcezan Rodica şi vor fi înregistrate la secretariatul şcolii, doar dacă nu au depăşit 5 zile de la revenirea elevului la şcoală;
7) În cazul în care părintele solicită telefonic dirigintelui învoirea elevului, părintele va trimite dirigintelui cererea de învoire, care va fi adusă la cunoştinţa directorului şi contrasemnată de acesta;
8) În situaţii speciale, care presupun părăsirea incintei şcolii de către elev acesta va putea părăsi liceul cu bilet de voie semnat de diriginte şi avizat de director;
9) Dirigintele care constată numărul mare de absenţe ale unor elevi în urma consultării săptămânale a caietului de monitorizare al absenţelor va lua legătura cu elevul pentru a identifica motivul absenţelor şi de asemenea cu familia sau tutorii legali ai elevilor;
10) Până în data de 4 a lunii în curs diriginţii claselor vor completa fişa de monitorizare lunară a absenţelor elevilor şi o vor depune la secretariatul sau direcţiunea şcolii;
11) Se va afişa lunar situaţia absenţelor pe clase ăn sala profesorală;
12) Lunar Consiliul profesoral şi Consiliul de administraţie va fi informat asupra situaţiei absenţelor şi măsurilor luate de diriginţi şi consiliile profesorilor claselor;
13) Diriginţii vor solicita sprijinului psihologului şcolar în alegerea programului, activităţilor de intervenţie sau prevenţie şi aplicarea acestora la clasele de elevi cu un absenteism ridicat.
Diriginţii claselor vor putea lua şi alte măsuri de prevenire precum:
1. Aplicarea chestionarului privind absenteismul (dacă situaţia o impune)
2. Centralizarea răspunsurilor la chestionar şi identificarea principalelor cauze care au contribuit la situaţia de fapt (număr mare de absenţe nemotivate)
3. Schiţarea unui plan de intervenţie ţintit pentru rezolvarea situaţiei (identificarea de către diriginte a unor măsuri amelioratorii)
4. Discutarea, în particular, a incidentului / situatiei cu elevul – căutarea împreună a unor soluţii pentru evitarea repetării incidentului; eventual, consilierea psihologică individuală / a familiei (în funcţie de cauză)
5. Cooperarea dirigintelui cu părinţii; supravegherea discretă a prezenţei elevului la şcoală, legătura permanentă cu dirigintele (reacţiile negative ale şcolii şi ale familiei întreţin mecanismele de apărare ale elevului, creând un cerc vicios, în care, la limită, abandonul tinde să fie văzut de elev ca unică soluţie pentru ,,rezolvarea’’ problemei)
1) Dacă fuga de la şcoală este determinată de atitudinea unui profesor, dirigintele poate media rezolvarea situaţiei conflictuale profesor-elev
2) Confirmarea oficială a legitimării elevului la vreun Club Sportiv şi anunţarea prealabilă a programului competiţional; aprobarea motivării absenţelor pentru participarea elevului la competiţiile sportive de către conducerea şcolii
3) Menţinerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinţei de siguranţă afectivă pentru toţi elevii
4) Metode de predare – învăţare atractive
5) Promovarea cooperării în clasă, astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare modeste să experimenteze succesul; evitarea constituirii unor elite, concomitent cu etichetarea, marginalizarea, celor care nu aparţin elitei
6) Sistem echitabil de recompense – sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a elevilor; nota să fie doar o măsură obiectivă a performanţei şi nu o modalitate de sancţionare a elevului
7) Profesorii să comunice eficient (asertiv, să folosească ascultarea activă) să evite etichetarea elevilor, să critice constructiv, să se focalizeze pe recompensarea elevilor şi nu pe sancţionarea lor
8) Diversificarea şi atractivitatea activităţilor extracurriculare
9) Programe de consiliere a părinţilor (de tip ,,şcoala părinţilor’’)
10) Colaborare cu toate autorităţile comunităţii locale (poliţia de proximitate, jandarmeria, alte asociaţii şi ONG – uri).
În cazul în care situaţia absenteismului scapă de sub control şi se profilează riscul de abandon şcolar se impune întregului corp profesoral luarea următoarelor măsuri în scopul prevenirii abandonului şcolar:
A. Creşterea responsabilizării cadrelor didactice
1) Monitorizarea şi consilierea permanentă a elevilor cu risc de abandon ridicat;
2) Păstrarea legăturii permanente cu familiile elevilor cu risc de abandon şcolar;
3) Semnalarea cazurilor conducerii şcolii şi consilierului psihopedagogic;
4) Participarea cadrelor didactice din liceu la module de formare continuă (metode de a creşte integrarea şi comunicarea dintre elevi; profesor-elev; de a antrena elevii în activităţi extraşcolare; modalităţi de a creşte implicarea şi comunicarea permanentă cu părinţii; orientarea extraşcolară a elevilor);
5) Utilizarea resurselor şcolii pentru atragerea elevilor prin activităţi de timp liber;
6) Activităţi extraşcolare desfăşurate în şcoală cel puţin o dată pe lună;
7) Activităţi de educaţie sexuală a elevilor;
8) Utilizarea la orele de consiliere a experienţei celor ce au renunţat la şcoală pentru a preveni scăderea încrederii în educaţie;
9) Implicarea tinerilor cu risc de abandon în acţiuni comunitare.

 

DIRECTOR ȘC.GIMNAZIALĂ STOENESTI
Prof.STAN PAULA NARCISA

Părinții au dreptul la informare doar despre situația școlară a propriului copil – noul ROFUIP

 

Noul Regulament de Organizare și Funcționare a Învățământului Preuniversitar păstrează regula potrivit căreia părinții și reprezentanții legali au dreptul să fie informați doar despre situația școlară a propriului copil.

În consecință, părinții unui elev nu au dreptul să primească informații despre situația colegilor acestuia.

Care sunt drepturile părinților și ale reprezentanților legali, menționate în noul ROFUIP:

ART. 152
(1) Părinţii/reprezentanţii legali ai beneficiarului primar sunt parteneri educaţionali principali ai unităţilor de învăţământ.

(2) Părinţii/reprezentanţii legali ai beneficiarului primar au acces la toate informaţiile legate de sistemul de învăţământ care privesc educaţia copiilor lor.

 (3) Părinţii/reprezentanţii legali ai beneficiarului primar au dreptul de a fi susţinuţi de sistemul de învăţământ, pentru a se educa şi a-şi îmbunătăţi aptitudinile ca parteneri în relaţia familie-şcoală.

 (4) Statul sprijină părinţii/reprezentanții legali în vederea exercitării responsabilităţilor privind creşterea, îngrijirea, dezvoltarea şi educarea beneficiarilor primari. În acest scop, în unităţile de învăţământ se organizează cursuri de educaţie parentală pentru formarea şi dezvoltarea abilităţilor  parentale pentru părinţi/reprezentanţi legali ai beneficiarilor primari sau viitori părinţi.

 ART. 153
(1) Părintele/reprezentantul legal al beneficiarului primar are dreptul să fie informat periodic referitor la situaţia şcolară şi la comportamentul propriului copil și colaborează cu cadrele didactice în vederea îmbunătățirii situației școlare.
(2) Părintele/reprezentantul legal al beneficiarului primar are dreptul să dobândească informaţii referitoare numai la situaţia propriului copil.

ART. 154
(1) Părintele/reprezentantul legal al benefiairului primar are acces în incinta unităţii de învăţământ în concordanţă cu procedura de acces, dacă:
a) a fost solicitat/a fost programat pentru o discuţie cu un cadru didactic sau cu directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ;
b) desfăşoară activităţi în comun cu cadrele didactice;
c) depune o cerere/alt document la secretariatul unităţii de învăţământ;
d) participă la întâlnirile programate cu educatorul/educatoarea/ profesorul pentru educație timpurie/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învățământ preșcolar/primar/profesorul diriginte;
e) participă la acţiuni organizate de asociaţia de părinţi;
f) în alte situaţii speciale prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii.

(2) Consiliul de administraţie are obligaţia stabilirii procedurii de acces al părinților/reprezentanților legali în unităţile de învăţământ.

ART. 155
Părinţii/reprezentanţii legali au dreptul să se constituie în asociaţii cu personalitate juridică, conform legislaţiei în vigoare.

 ART. 156
(1) Rezolvarea situaţiilor conflictuale sesizate de părintele/reprezentantul legal al benefciarului primar în care este implicat propriul copil se face prin discuţii amiabile cu salariatul unităţii de învăţământ implicat, educatorul/educatoarea/ profesorul pentru educație timpurie învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învățământ preșcolar/primar/profesorul diriginte;

Părintele/reprezentantul legal al benefciarului primar are dreptul de a solicita ca la discuţii să participe şi reprezentantul părinților/reprezentanților legali. În situaţia în care discuţiile amiabile nu conduc la rezolvarea conflictului, părintele/reprezentantul legal are dreptul de a se adresa conducerii unităţii de învăţământ, printr-o cerere scrisă, în vederea rezolvării problemei.

 (2) În cazul în care părintele/reprezentantul legal consideră că starea conflictuală nu a fost rezolvată la nivelul unităţii de învăţământ, acesta are dreptul de a se adresa, în scris, inspectoratului școlar pentru a media şi rezolva starea conflictuală.

 

 

         SCOALA GIMNAZIALA STOENESTI,JUDETUL OLT

 Cauzele abandonului școlar

Cauzele generale ale abandonului școlar sunt de trei tipuri:
1. cauze psihoindividuale (anatomo-fiziologice și psihice)
2. cauze pedagogice
- relația profesor-elev,
- relațiile dintre elevi,
- ritmul muncii școlare,
- atitudinea elevilor față de învățătuă și muncă,
- lipsa de motivație a învățăturii,
- orientarea școlară și profesională defectuoasă,
- atmosfera nefavorabilă din școală și societate față de învățătură și față de muncă etc.
3. cauze socio-familiale
- climatul cultural-educativ,
- familii dezorganizate,
- dezinteresul părinților,
- conflicte familiale,
- atitudinea familiei față de școală,
- comportamentul prea liberal al părinților,
- cerințe ce depășesc posibilitățile elevului.
- lipsa unui loc de muncă,
- lipsa banilor,
- conflictele generate de aceastea,
- atitudinea familiei față de școala etc.
Referindu-ne la cauzele pedagogice, le putem elimina pe cele care se referă la competența cadrelor didactice și pe cele referitoare la atmosfera din școala. Aceasta este favorabilă procesului de învățământ și dezvoltării armonioase a personalității elevilor, în concordanță cu nevoile și cu posibilitățile fiecăruia.
Măsuri de prevenire a abandonului școlar
- psiho-pedagogice și psihosociologice (urmăresc cultivarea unor relații interpersonale adecvate pentru realizarea unei inserții socio-familiale pozitive);
- socio-profesionale – ele decurg din măsurile psiho-pedagogice și psihosociale, urmărind prevenirea riscurilor de abandon;
- psihiatrice (depistarea precoce a minorilor cu diferite probleme caracteriale, comportamentale, emoționale, tendințe agresive);
- juridico-sociale – aceste măsuri permit creșterea gradului de influențare socială prin popularizarea legilor și prin propagandă juridică, în general.
Demersuri și acțiuni
Comunitățile școlare analizate din perspectiva absenteismului și abandonului școlar propun o serie de demersuri/acțiuni pe care le-au aplicat și au dat roade sau consideră că ar putea fi utile în lupta împotriva acestor două fenomene din educație:
- activități de identificare a copiilor aflaţi în abandon sau risc de abandon şcolar, urmate de măsuri de implicare a familiei în reabilitarea şcolară şi socială a elevului;
- informarea imediată a părinților cu privire instalarea fenomenului de absenteism școlar;
- discuții purtate, atât cu părinții, cât și cu copiii acestora de către psihologul/consilierul școlar;
- înștiințări privind absențele înregistrate transmise către părinți, la fiecare sfârșit de semestru școlar;
- organizarea semestrială a lectoratelor cu părinții cu implicarea
- mediatorului școlar,
- a psihologului școlii,
- a preotului,
- a polițiștilor,
- a reprezentanților autorităților locale;
- activități pentru îmbunătăţirea modului de relaţionare şi a comunicării părinţi – copii
- ex: cu privire la consecințele în plan emoțional ale violenței asupra copiilor;
- activități cu părinții, la nivelul școlii, sau în cadrul orelor de dirigenție
- ex: cu tema ,,De ce chiulesc de la scoală?”;
- activități de sprijinirea copiilor pentru a face faţă dificultăţilor şcolare;
- menţinerea în clasă a unei atmosfere care să asigure satisfacerea trebuinţei de siguranţă afectivă pentru toţi elevii;
- metode de predare – învăţare atractive;
- promovarea cooperării în clasă, astfel încât şi elevii cu performanţe şcolare modeste să experimenteze succesul. De aasemenea, se urmărește evitarea constituirii unor elite, concomitent cu etichetarea, marginalizarea, celor care nu aparţin elitei;
- comunicarea eficientă
- să folosească ascultarea activă,
- să evite etichetarea elevilor,
- să critice constructiv,
- să se focalizeze pe recompensarea elevilor şi nu pe sancţionarea lor;
- notarea riguroasă a absenţelor la fiecare oră de curs.
Concluzii
Comunitățile școlare analizate concluzionează următoarele:
1. Absenteismul și abandonul şcolar sunt fenomene cu cauze multiple, dar cele mai multe cauze sunt legate de problemele familiilor.
2. Datorită abandonului școlar tinerii și adulții de astăzi sunt obligați să muncească la negru sau „cu ziua”, fără a se putea angaja cu carte de muncă pe termen lung. Astfel se propagă mai departe starea de sărăcie în propriile familii și modelul părinților fără educație și fără perspectivă.
3. Eforturile școlii și ale asistentului social din comunitate sunt zadarnice fără colaborarea familiei.
4. O primă condiţie a prevenirii absenteismului şcolar este aceea a sesizării din timp a primelor semne de manifestare ale fenomenului, urmate de foarte bună colaborare între cadrele didactice de la clasă (consiliul clasei) și părinţii elevilor.
5. În tot acest proces continuu și consecvent de prevenire și combatere a abandonului școlar, cei trei poli de acțiune ȘCOALA – FAMILIA – COMUNITATEA trebuie să-și unească forțele pentru binele, dezvoltarea și bunăstarea generațiilor prezente și viitoare de elevi.

 

Prof.GACIU-STAN FLORENTINA-DANIELA